marți, aprilie 16, 2013

10e Conférence des ministres de la Culture du Conseil de l’Europe "La gouvernance de la culture – promouvoir l’accès à la culture", Théâtre du Bolchoï, Moscou, Fédération de Russie, 15-16 avril 2013

La 15-16 aprilie 2013 la Moscova, în incinta teatrului Bolchoi,  a avut loc a X-a Conferinţă a Miniştrilor Culturii din ţările membre ale Consiliului Europei cu genericul "Guvernarea culturii - promovarea accesului la cultură" (10e Conférence des ministres de la Culture du Conseil de l’Europe "La gouvernance de la culture – promouvoir l’accès à la culture", Théâtre du Bolchoï, Moscou, Fédération de Russie, 15-16 avril 2013).

La lucrările conferinţei au particpat 250 delegaţi din 45 ţări, inclusiv 30 de miniştri ai culturii. Conferinţa a fost prezidată de dna Gabrierela Battani-Dragoni, Secretar General Adjunct al Consiliului Europei, Jean-Claoud Mignon, Preşedientele APCE şi dl Vladimir Medinsky, Ministrul Culturii Federaţiei Ruse.   
Delegaţia Republicii Moldova la Conferinţa de la Moscova a fost reprezentată de dl Gheorghe Postică, viceministrul culturii şi dl Andrei Chistol, şeful Secţiei relaţii internaţionale şi integrare europeană. 

Webpagina Conferinţei
Agenda şi Programa Conferintei
Declaraţia finală a Conferinţei a X-a a Miniştrilor Culturii din ţările Consiliului Europei, Moscova, 16 aprilie 2013 
Lista participanţilor



Выступление Г.И.Постика, вице-министра культуры Республики Молдова на Конференции «Управление культурой — содействие доступу к культуре»,  Москва, 15 апреля 2013 г.

Уважаемые господа министры,
Уважаемые дамы и господа,

От имени делегации Министерства культуры Республики Молдова разрешите искренне поприветствовать Вас, и выразить огромную благодарность Министерству культуры Российской Федерации за гостеприимство и высокий уровень проведения Конференции Министров культуры стран — членов Совета Европы в городе Москва.

Тот факт, что нынешняя конференция проходит в стенах именитого Большого Театра Российской Федерации, вдохновляет нас и настраивает на хороший рабочий лад в деле обсуждения общих проблем в сфере культуры.   

В современном мире, как это бывало на протяжении многих столетий, культура по-прежнему является основополагающим стержнем человеческого общества. Уровень культуры всегда выступал в качестве вдохновителя человечества и всеобщего прогресса.  Именно поэтому, и на современном этапе развития, проблемы культуры занимают важнейшее место в системе построения социальных ценностей и обустройства общества.   

Уважаемые дамы и господа!

На нынешнем этапе, государство продолжает играть очень важную роль в сфере культуры, прежде всего в деле выработке культурных политик, с целью создания необходимых условий для постройки современного модернизированного общества. В нынешнем мире, в условиях открытости и глобализации, одна из всеобщих тенденций состоит в выработки национальных и региональных стратегий культурного развития, с целью наилучшего использования материальных и духовных ресурсов обществ на всеобщее благо. В этом контексте, на наш взгляд, краеугольными являются вопросы, связанные с определением целей и приоритетов культурных политик. В то же время, уровень понимания в обществе значимости культуры зависит от общего концептуального определения сферы культуры и культурной политики. Именно поэтому мы придаем особое значение данной конференции, главной задачей которой, по нашему глубокому убеждению, должно стать определение новых приоритетов, соответствующих реалиям и вызовам нашего интересного и сложного времени.

Отрадно отметить, что в качестве одного из организаторов конференции выступает Совет Европы. Именно приверженность международных организаций, сделавших немало для понимания роли культуры как одного из фундаментальных основ человеческого бытия, должна и может содействовать тому, что «Политика для культуры» станет одним из определяющих векторов развития стран Совета Европы.

Тем более что в наш век всеобщей глобализации, межкультурный диалог получает особое звучание, в связи с чем, чрезвычайно важно не только не забывать, но и, по возможности, применять интегрированный подход к культурному разнообразию, включая как правовые механизмы, так и интеграцию культуры в другие сферы развития общества.

Уважаемые друзья!

На нынешнем этапе мирового развития, культурное  сотрудничество,  является важнейшим элементом общения, взаимопонимания и взаимосближения народов. Культура выступает в качестве основного критерия поддержки духовности человека, связи прошлого с настоящим, продвижения духовных ценностей и идей во благо всего человечества.

В этом контексте, процесс модернизации культуры на современном этапе находится в центре внимания всего мира. Этот вопрос особенно актуален для стран, где традиционно проживает множество народов. Такая особенность заставляет внимательно относиться к формированию стратегий культурного развития.

Уважаемые друзья!

Совет Европы в июне 2008 года признал ценность культурного сотрудничества и межкультурного диалога как неотъемлемой частью внешней политики государств.

В последние десятилетия, Совет Европы стимулирует демократические принципы управления культурой и наследием как ключевым фактором устойчивого развития обществ, предлагая также важные средства продвижения толерантности, взаимопонимания и всеобщего уважения. Деятельность Совета Европы в сфере культуры строится на внутреннем и межгосударственном культурном сотрудничестве, так как оно стимулирует диалог между отдельными людьми и социальными группами и помогает предотвращать конфликты. Совет Европы активно поддерживает как европейские, так и региональные культурные проекты.

C 2006 году, Армения, Азербайджан, Грузия, Молдова и Украина, активно сотрудничали в рамках Киевской инициативы. Принимая во внимание важность Региональной Программы «Киевская инициатива», которая способствует интенсификации регионального сотрудничества на основе процесса участия, в духе уважения нашего прошлого и ответственности за будущее нашего общего культурного наследия, мы считаем очень важным, продвижение этой программы, включая Пилотный проект «Восстановление культурного наследия в исторических городах».

Дамы и господа!

Видимое изменение государственной политики в сфере культуры позволяет сегодня твердо утверждать, что культура выходит на новый уровень в иерархии государственных политических ценностей, которые мы утверждаем, защищаем и продвигаем. Культура, воспроизводящая исторические традиции в современном позитивном развитии, должна лежать в основе всего социально-экономического развития. Именно такая задача ставится в программных политических документах государства.

На данном этапе, перед нашими государствами, в качестве первоочередных, стоит проблема более эффективного  использования государственных ресурсов предназначенных для содержания и развития  культуры. В этом смысле, важно подчеркнуть, что сегодня, бюджетные политики в области культуры в наших странах переориентируется с управления расходами на управление результатами.

В Республике Молдова, как и в других государств Совета Европы, активно внедряется система финансирования культуры, которая предусматривает как финансирование сети госучреждений, так и финансирование культурных проектов, причем как государственных организаций, так и неправительственных, в том числе частных.

В контексте продвижения новых идей и политик в области культуры, Министерство культуры Республики Молдова в последние годы уделяет особое внимание проблемам усовершенствования нормативно-правовой базы области культуры. В настоящее время, министерством активно реализуется реформа, направленная на внесение кардинальных изменений в законодательстве Молдовы в соответствии с общепринятыми международными нормативами и конвенциями.

Дамы и господа!

Учитывая эти обнадеживающие предпосылки, надеюсь, вы согласитесь со мной, что сегодняшняя конференция – это возможность стимулирования культурного сотрудничества между странами Совета Европы, которую мы не можем упустить.

В заключение позвольте выразить надежду, что наши дискуссии в ходе Конференции, будут способствовать к определению качественно новых подходов в деле культурного сотрудничества между нашими странами, выработке новых перспектив в деле продвижения культурного достояния наших народов, а также его сохранения для будущих поколений.

Позвольте мне от всего сердца пожелать вам успехов. Спасибо.
 



vineri, aprilie 12, 2013

Consiliul Miniştrilor Culturii din Europa de Sud-Est, Kranj, Slovenia, 8-9 aprilie 2013


La 9 aprilie 2013 la palatul Brdo din Kranj, Republica Slovenia, a avut loc şedinţa anuală (ediţia a X-a) a Consiliului Miniştrilor Culturii din Europa de Sud-Est (CoMoCoSEE).


La lucrările Consiliului au participat:

-      delegaţi din 11 ţări membre CoMoCoSEE: Albania (Suzana Turku, viceministrul turismului, culturii, tineretului şi sportului), Bosnia şi Herţegovina (Sredoje Novič, ministrul culturii), Bulgaria (Vladimir Penev, ministrul culturii), Croaţia (Andrea Zlatar Violič, ministrul culturii), Grecia (Athanasios Kallidopoulos, ambasdor), Republica Moldova (Gheorghe Postică, viceministrul culturii), Muntenegru (Branislav Mičunovič, ministrul culturii), România (Irina Sanda Marin Cajal, secretar de stat la Ministerul Culturii), Serbia (Alexander Radovanovič, ambasador), Republica Slovenia (Uroš Grilc, ministrul culturii), Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (Dr Elizabeta Kančeska Milevska, ministrul culturii),

-      oficiali: UNESCO (Irina Bokova,  Director-General UNESCO), Uniunea Europeană (Androulla Vassiliou, Comisar European pentru Educaţie, Cultură, Multilingvism şi Tineret), Consiliul Europei (Snežana Samardžić-Marković, Director-General al DG Democratie a Consiliului Europei),

-      observatori: Austria (Hanspeter Huber, Director General, Ministerul Federal al Educaţiei, Artelor şi Culturii) şi Italia (Rosella Franchini Sherifis, Ambasador),

-      invitaţi: Cosovo (Memli Krasniqi, ministrul culturii, tineretului şi sportului)


La sfârşitul lucrărilor a fost adoptată o Declaratie 

Alocuţiunea Dlui Gheorghe POSTICĂ, viceministru al culturii Republicii Moldova la Consiliul Miniştrilor Culturii din Europa de Sud-Est, 9 aprilie, 2013, Kranj, Republica Slovenia


Excelenţa Voastră Domnule Ministru Uroš Grilc,
Excelenţa Voastră  Doamnă Irina Bokova, 
Excelenţa Voastră  Doamnă Adroulla Vassiliou,
Stimată Doamnă Snežana Samardžić-Marković, 
Excelenţe Voastre Domnilor Miniştri,
Doamnelor şi Domnilor,

Din partea Ministerului Culturii al Republicii Moldova adresez un salut cordial participanţilor la Consiliul Miniştrilor Culturii din ţările  Europei de Sud Est şi îmi exprim înalta apreciere Preşidenţiei Republicii Slovenia la Consiliul Miniştrilor Culturii din Europa de Sud-Est pentru buna organizare şi ospitalitate.

Îmi face o deosebită plăcere să mă aflu astăzi aici, la Kranj, într-o zonă pitorească în care se îmbină armonios istoria multiseculară, frumuseţea arhitecturală şi peisajul natural deosebit. Totodată, doresc să felicit Republica Slovenia pentru activitatea consecventă desfăşurată la nivel regional în scopul consolidării eforturilor de dezvoltare a cooperării în domeniul culturii, şi în special în domeniul educaţiei artistice şi culturale.

Doamnelor şi Domnilor,

Educaţiei artistice îi revine un rol important în cultivarea valorilor morale şi culturale, în acelaşi timp, determinînd atitudinile sociale, comportamentul şi mentalităţile. Într-o societate modernă, axată pe inovaţii, dinamism şi flexibilitate, educaţia artistică trebuie să devină catalizatorul progresului social, să suscite noi abordări şi valorificări pe plan pedagogic, psihologic, politic, social, economic, în scopul formării unei generaţii noi, capabile, să asigure în continuare un nivel de bunăstare a vieţii, o interacţiune socială sporită, condiţii optime pentru dezvoltarea umană.

Astfel, educaţia artisică trebuie să constituie un instrument eficient în construcţia unei societăţi creative cu un nivel înalt de cultură. Este necesară explorarea potenţialului educaţiei prin artă în formarea personalităţii creatoare, identificarea posibilităţilor de influenţă a acesteia asupra dezvoltării imaginaţiei şi creativităii, astfel încît educaţia artistică să fie considerată un mijloc de îmbunătăţire a societăţii în ansamblu.

Educaţia artistică într-o societate modernă şi dinamică trebuie să includă mai multe aspecte, inclusiv: colaborarea instituţiilor artistice şi culturale cu şcolile generale, crearea parteneriatelor cu oamenii de artă, modernizarea instrumentarului din domeniul artistic prin implementarea largă a tehnologiilor informaţionale şi ale comunicării (TIC), organizarea activităţilor artistice şi culturale extracurriculare, precum şi alte iniţiative de sprijinire şi dezvoltare a activităţii artistice.

Principalele motive de implicare a artiştilor profesionişti în educaţia artistică sunt: creşterea calităţii predării şi învăţării artelor, încurajarea creativităţii, îmbunătăţirea deprinderilor şi încrederii profesorului, precum şi oferirea de acces la o gamă mai extinsă de resurse culturale. Calitatea educaţiei artistice tinde să fie caracterizată de un parteneriat puternic între şcoli şi organizaţiile comunitare.

În acelaşi timp, educaţia artistică are nevoie de metode moderne de predare. Astfel,  în secolul XXI, în procesul de învăţare e necesar de a include pe larg studiul noilor media (inclusiv film, fotografie şi arte digitale) şi de a permite elevilor să le folosească ca parte a procesului de creaţie.

În scopul dezvoltării durabile a educaţiei artistice, este necesară elaborarea strategiilor la nivel naţional, cît şi crearea altor documente de politici, astfel promovînd reforma instituţională şi de conţinut, în contextul învăţămîntului general, atît formal, cît şi non-formal.

Pentru asigurarea calității educației artistice, e nevoie de restructurarea instituţiilor de învățămînt artistic, prin specializarea acestora și racordarea la standardele internaționale promovate de UNESCO şi Uniunea Europeană. Pe lîngă aceasta, este necesară reconceptualizarea traseelor de formare profesională, ajustarea curriculumului la necesitățile pieței forței de muncă și îmbunătățirea calității cadrelor didactice.

Stimaţi colegi,

Conşientizăm de asemnea, că pentru creşterea profesională a cadrelor din domeniul culturii e nevoie de crearea unor condiții optime pentru formarea lor continuă, în special în domeniul managementului, marketingului cultural, precum și a identificării de fonduri (fundraising).  În acest context, este important ca fiecare domeniu din sectorul cultural să dispună de Centre de formare continuă, inclusiv de centre regionale Sud-Est Europene.

Realizăm, că este necesară maximizarea beneficiilor sociale ale culturii, şi anume promovarea toleranţei prin intermediul educaţiei artistice, dezvoltarea parteneriatelor de incluziune socială cu școlile, autoritățile publice locale  și organizațiile culturale.

Lucrînd în aceste direcţii Ministerul Culturii al Republicii Moldova, la etapa actuală, finalizează elaborarea Strategiei Naţionale de Dezvoltare a Culturii -„Cultura 2020”, în care sunt incluse ca obiective: reorganizarea învățămîntului artistic pentru asigurarea calității formării profesioniștilor în domeniu; încurajarea participării tinerilor la acțiunile culturale și la luarea deciziilor în stabilirea priorităților locale; recunoașterea forței industriilor creative în educarea tinerilor și promovarea acestora la nivel local, precum şi legătură indisolubilă a acestora cu patrimoniul cultural.

Doamnelor şi Domnilor,

Este de menţionat faptul că, pe lîngă educaţia artistică, patrimoniul cultural devine, prin Strategia „Cultura 2020”, o prioritate națională a Republicii Moldova.  În această ordine de idei, patrimoniul cultural în calitate de resursă culturală non-regenerabilă care reflectă identitatea comunităţilor, în conformitatea cu Strategia culturii urmează a inclus în toate planurile de dezvoltare regională şi naţională.

Politicile culturale moderne includ dimensiunea socială şi economică a patrimoniului. Dezvoltarea culturii contribuie real la creşterea economică, procesul de coeziune socială, dezvoltare regională etc. Diversitatea patrimoniului cultural permite dezvoltarea turismului intern şi internaţional şi poate configura benefic imaginea țărilor.

Stimaţi colegi,

În contextul dezbaterilor de astăzi, considerăm benefică propunerea de a extinde participarea ţărilor noastre într-o platformă nouă prin unificarea Consiliului Miniştrilor Culturii din Europa de Sud-Est cu Conferinţele Ministeriale în domeniul Patrimoniului Cultural din Europa de Sud-Est, incluzând reţelele de experţi deja stabilite, şi menţinând relaţiile strânse de colaborare cu organizaţiile internaţionale precum UNESCO, Consiliul Europei şi Uniunea Europeană.

Încă odată menţionăm necesitatea asigurării unui cadru de politici coerent și eficient pentru dezvoltarea mediului cultural viabil,  prin formarea unui sistem funcţional de conservare şi punere în valoare a patrimoniului cultural, promovarea creativităţii prin intermediul educaţiei artistice, dezvoltarea industriilor culturale, eficientizarea managementului cultural, în scopul creşterii calităţii vieţii cetăţenilor, a spiritului de toleranţă şi coeziune socială.

Desigur, colaborarea regională oferă posibilitatea de a spori şi facilita procesul de reformare atât normativă, cît şi la nivel de implementare, prin schimbul de experienţă, mobilitatea experţilor şi dezvoltarea proiectelor comune, toate acestea fiind posibile prin colaborarea în cadrul platformei extinse.

În concluzie, menţionez, că noi sprijinim proiectul propus al  Declaraţiei Consiliului  Miniştrilor Culturii din Europa de Sud-Est, ediţia 2013, în scopul consolidării activităţilor de interes comun privind promovarea şi dezvoltarea culturii, educaţiei artistice şi patrimoniului cultural.

Vă mulţumesc pentru atenţie.


Speech of Mr. Gheorghe POSTICĂ, Deputy Minister of Culture, Republic of Moldova Council of Ministers of Culture of South East Europe Republic of Slovenia, 9th of April, 2013 


Dear Minister Uroš Grilc,
Dear Mrs. Irina Bokova,
Dear Mrs. Adroulla Vassiliou,
Dear Mrs. Snežana Samardžić-Marković
Dear Ministers,
Ladies and Gentlemen,

On behalf of the Ministry of Culture of the Republic of Moldova allow me to address a cordial greeting to the participants at the Council of Ministers of Culture of South East European countries and express my high appreciation to the Slovenian Presidency of the Council of Ministers of Culture of South Eastern Europe for good organization and hospitality.

I have a great pleasure to be here today, in Kranj, a picturesque area that combines the old experience, architectural beauty and distinct natural scenery. Also, I want to congratulate the Republic of Slovenia for the consistent work done at the regional level to strengthen efforts in the development of the cooperation in the field of culture, and, particularly, in the field of artistic and cultural education.

Ladies and Gentlemen,

Art education has an important role in cultivating moral and cultural values, while determining social attitudes, behavior and mentalities. In a modern society, focused on innovation, dynamism and flexibility, arts education should become a catalyst for social progress, to inspire new approaches and methods in pedagogical, psychological, political, social, economic field in order to form a new generation, capable to ensure a welfare level of life, an increased social interaction, and optimal conditions for human development.

So, artistic education should be an effective tool to build a creative society with a high level of culture. It is necessary to explore the potential of art education while forming creative personality, to identify its possible influences on the development of imagination and creativity, so that to consider the artistic education a means of improving society as a whole.

In a modern and dynamic society the artistic education should include several aspects, such as the cooperation among the cultural institutions and schools, development of partnerships with artists, modernization of tools in the artistic field by implementing a range of information and communication technologies (ITC), organization of artistic and cultural extracurricular activities, support and development of other artistic activity initiatives.

The main reasons for the involvement of professional artists in arts education are: improving the quality of arts teaching and learning, encouraging creativity, fostering teachers’ skills and confidence as well as providing access to a wider range of cultural resources. The quality of artistic and cultural education tends to be characterized by a strong partnership between schools and community organizations.

Meanwhile, artistic education needs modern teaching methods. Thus, in the XXI century, the learning process needs to include the study of new media (including film, photography and digital arts) and to allow students to use it as part of the creative process.

For sustainable development of art education, it is necessary to develop national strategies, and to create other policy documents, thus promoting institutional and content reform in the context of general education, both formal and non-formal.

To ensure the quality of artistic education, we need to restructure artistic educational institutions by specializing and reforming them according to the international standards promoted by UNESCO and the European Union. In addition, it is necessary to rethink the training routes, adjusting the curriculum to the needs of the labor market and improving the quality of teachers.

Dear colleagues, 

We are aware, also, that for professional growth of teachers in the cultural field it is necessary to create conditions for their continuous formation, especially in cultural management, marketing and methods of identification of additional funds (fundraising).In this context, it is important for each area in the cultural sector to have training centers, and also regional centers in the South East Europe.

We realize that it is necessary to maximize the social benefits of culture, and mainly the promotion of tolerance through artistic education, developing social inclusion partnerships with schools, local authorities and cultural organizations.

Working in these directions, the Ministry of Culture of Republic Moldova, at this stage, is finalizing the National Development Strategy of Culture “Culture 2020”, which includes objectives like: reorganization of artistic education in order to ensure qualitative formation of the artistic professionals; encouragement of  youth participation in cultural activities and in the decision-making process at the determination of the local priorities; recognition of creative industries force in the process of youth education and in their promotion at the local level, as well as their relation to the cultural heritage.

Ladies and gentlemen,

It should be noted that, in addition to artistic education, cultural heritage becomes, the strategy “Culture 2020” a national priority for Republic of Moldova. So, cultural heritage, as a non-renewable resource that reflects the cultural identity of communities ,according to the Cultural Strategy, has to be  included in all national and regional development plans.

Modern cultural policies include the social and economic heritage. Real cultural development contributes to economic growth, t social cohesion, regional development etc. The diversity of cultural heritage enables domestic and international tourism development and configure beneficial image of the countries.

Dear colleagues,

In the context of today’s discussion, we consider beneficial the proposal to extend the participation of our countries in a new platform by merging the Council of Ministers of Culture of South Eastern Europe and the Ministerial Conferences on Cultural Heritage in South-Eastern Europe, including the already established expert networks, and maintaining close relationships with international organizations such as UNESCO, the Council of Europe and the European Union

Once again I want to mention the need for a coherent and effective policy framework for the development of sustainable cultural environment by forming a functional system for the conservation and enhancement of cultural heritage, by promoting creativity through artistic and cultural education, by the development of cultural industries, by the improvement of the cultural management,  in order to develop the qualitative life of citizens, tolerance and social cohesion.

Of course, the regional cooperation offers the opportunity to enhance and facilitate the regulatory reform process, as well as at the implementation level, through the exchange of experience, experts’ mobility and developing joint projects, all of these being ​​possible by collaboration within the extended platform.

In conclusion I want to mention that we support the Declaration of the Annual Council of Ministers of Culture of South Eastern Europe 2013, in order to strengthen the activities of common interest in the field of culture and cultural heritage promotion and development.

Thank you for attention.