miercuri, aprilie 28, 2010

A VI-a Conferinţă a Miniştrilor Culturii din Europa de Sud-Est cu genericul „Patrimoniul Cultural: O Punte spre un Viitor Comun”, 23 aprilie 2010, Cetinje, Muntenegru.




Delegaţia Ministerului Culturii, condusă de Viceministrul Culturii, dl Gheorghe POSTICĂ, a participat la a VI-a Conferinţă a Miniştrilor Culturii din Europa de Sud-Est cu genericul „Patrimoniul Cultural: O Punte spre un Viitor Comun” desfăşurată la data de 23 aprilie 2010, la Cetinje, Muntenegru.

Reuniunea ministerială de la Cetinje se înscrie în seria conferinţelor ministeriale dedicate patrimoniului cultural în regiunea Europei de Sud-Est, iniţiate în anul 2004 la Mostar, organizată cu suportul Guvernului Italiei în cooperare cu UNESCO (Oficiul UNESCO cu sediul la Veneţia) şi urmate de conferinţele de la Veneţia (Italia, 2005), Ohrid (Republica Macedonia, 2006), Zadar (Republica Croaţia, 2007) şi Bucureşti (România, 2008).


Conferinţa de la Cetinje reprezintă un punct de cotitură în continuarea acestui cadru de cooperare, bazată pe voinţa comună a statelor de a dezvolta o abordare regională strategică pentru protecţia şi promovarea patrimoniului cultural al regiunii Sud-Est Europene, precum şi promovării multiplelor programe multilaterale legate de salvgardarea patrimoniului cultural.

La conferinţă au participat Miniştrii Culturii ai Republicii Albania (E.S. Ferdinand Xhaferaj), Bosnia şi Herţegovina (E.S. Sredoje Novic), Republica Croaţia (E.S. Bozo Biskupic), Republica Macedonia (E.S. Elizabeta Kanchevska-Milevska), Muntenegru (E.S. Branislav Micunovic), viceminiştrii culturii din Bulgaria (Todor Chobanov) şi Republica Moldova (Gheorghe Postică), secretarii de stat la ministerele culturii din România (Vasile Timiş) şi Serbia (Nadica Momirov), reprezentanţi ai Italiei (în calitate de susţinător şi finanţator al iniţiativei), Sloveniei, Turciei, Greciei, Consiliului Europei (Robert Palmer) etc.

În cadrul conferinţei a fost discutată importanţa procesului de reabilitare a patrimoniului cultural ca factor de dezvoltare economică şi socială a comunităţilor. Ca rezultat participanţii prezenţi la conferinţă au adoptat Declaraţia de la Cetinje care reprezintă un factor cheie în conservarea patrimoniului cultural din regiune. De asemnea, a fost adoptat Planul de acţiuni privind implementarea Declaraţiei de la Cetinje. 







sâmbătă, aprilie 24, 2010

Al VII-a ediţie a Consiliului Miniştrilor culturii din Europa de Sud-Est, Cetinje, 24 aprilie, 2010

Al VII-a ediţie a Consiliului Miniştrilor culturii din Europa de Sud-Est, Cetinje, 24 aprilie, 2010








Declaraţia de la Cetinje, adoptată la Consiliul Miniştrilor Culturii din Europa de Sud-Est, Cetinje, Muntenegru, 24 aprilie 2010


Alocuţiunea dlui Gheorghe POSTICĂ,viceministrul culturii Republicii Moldova la cea de a VI-a Conferinţă a Miniştrilor Culturii din Europa de Sud-Est



Alocuţiunea dlui Gheorghe POSTICĂ,
viceministrul culturii Republicii Moldova

la cea de a VI-a Conferinţă a Miniştrilor Culturii din Europa de Sud-Est cu genericul „Patrimoniul cultural: o punte spre un viitor comun”, Cetinje, Muntenegru, 23 aprilie, 2010

 Stimaţi colegi,
Onorată asistenţă,

Cu deosebită plăcere, adresez un salut cordial tuturor celor prezenţi astăzi aici, la cea de-a Şasea Conferinţă a miniştrilor responsabili de protecţia patrimoniului cultural din Europa de Sud-Est. Personal sunt deosebit de onorat de a avea prilejul să fiu prezent la acest eveniment important pentru domeniul patrimoniului cultural din ţările noastre, care s-a bucurat de un real interes din partea noastră, a tuturor, încă de la prima sa ediţie.

Cu acest prilej, exprim sincere mulţumiri partenerilor şi colegilor, tuturor organizatorilor acestei Conferinţe Ministeriale, în particular, Guvernului Republicii Muntenegru, Guvernului  Italiei şi Oficiului UNESCO din Veneţia,  pentru oferirea posibilităţii de a continua activităţile iniţiate în anul 2004 la Mostar şi urmate de conferinţele de la Veneţia (Italia, 2005), Ohrid (Republica Macedonia, 2006), Zadar (Republica Croaţia, 2007) şi Bucureşti (România, 2008).

Reprezentînd Republica Moldova la acest eveniment, suntem convinşi de faptul că valoarea patrimoniului cultural al acestei regiuni rezidă într-o măsură importantă în diversitatea expresiilor culturale şi, în acest sens considerăm că este de datoria noastră să promovăm aceste valori ca o contribuţie importantă la marea cultură europeană.

Stimaţi colegi,

Ministerul Culturii al Republicii Moldova conştientizează şi împărtăşeşte pe deplin ideea importanţei deosebite pe care o are cooperarea regională în procesele de dezvoltare a statelor şi o percepe ca pe un mecanism de atingere a scopurilor de integrare europeană.

Politica de integrare culturală europeană a Republicii Moldova este bazată pe dezvoltarea continuă şi durabilă a dialogului şi a cooperării cu instituţiile europene şi internaţionale şi pe valorificarea oportunităţilor şi posibilităţilor oferite de implicarea şi participarea activă în organizaţiile, iniţiativele şi programele lansate de aceste instituţii. În prezent, dialogul moldo-comunitar este axat pe începutul negocierilor privind noul acord de asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană.

Dezvoltarea cadrului juridic privind protejarea, conservarea şi punerea în valoare a monumentelor de cultură, istorie şi arheologie, precum şi stimularea implicării active a persoanelor fizice şi juridice în activităţi de păstrare, valorificare şi dezvoltare a Patrimoniului Cultural Naţional sunt, la fel, menţionate în noul program de guvernămînt drept unele din priorităţile guvernului, care vor avea ca obiectiv promovarea agendei de integrare europeană a Republicii Moldova.

Doamnelor şi domnilor,

Aşi dori de asemenea să menţionez că, actualmente acţiunile Ministerului Culturii sînt orientate spre îmbunătăţirea şi armonizarea legislaţiei naţionale în conformitate cu reglementările europene şi internaţionale. Acest obiectiv urmează a fi realizat prin crearea unui sistem funcţional de activitate a instituţiilor din domeniu. În acest sens, Ministerul Culturii a iniţiat elaborarea unui şir de proiecte de legi şi regulamente (patru legi şi nouă regulamente), care vin să reglementeze sistemul naţional de protecţie a unora dintre cele mai importante categorii de monumente şi bunuri culturale: legea monumentelor istorice; legea  patrimoniului arheologic; legea patrimoniului mobil; legea monumentelor de for public şi un şir de regulamente ce vizează activităţile specifice în domeniul protejării bunurilor culturale naţionale mobile şi imobile.

Un loc important în cadrul viitorului sistem naţional de protejare a patrimoniului cultural imobil îl va ocupa „Agenţia de inspectare şi restaurare a monumentelor”. Profit de acest prilej pentru a aduce sincere mulţumiri Guvernului Italiei şi Oficiului UNESCO din Veneţia, pentru susţinerea acordată privind realizarea proiectului de amenajare a unui nou sediu pentru „Agenţia de inspectare şi restaurare a monumentelor”. Realizarea acestui proiect va asigura buna funcţionare a Agenţiei, precum şi va impulsiona în mod calitativ activităţile de protejare a patrimoniului cultural al Republicii Moldova.

Totodată, una dintre problemele acute cu care se confruntă ţara noastră şi care periclitează ţinerea sub control a situaţiei din domeniul protecţiei patrimoniului cultural îl reprezintă lipsa aproape totală a specialiştilor în domeniului conservării acestui patrimoniu, precum şi lipsa unei instituţii care ar promova cercetarea ştiinţifică şi tehnică în domeniu, ar stabili şi perfecţiona metodele de intervenţie în cadrul monumentelor, respectiv ar permite valorificarea şi conservarea corespunzătoare a patrimoniului cultural construit.

În acelaşi timp, Republica Moldova dispune de o anumită experienţă în cercetarea şi valorificarea patrimoniului cultural rupestru. Din acest unghi de vedere, considerăm oportun a fortifica această experienţă în continuare, inclusiv prin crearea unui Centru regional de conservare şi punere în valoare a patrimoniului arhitectural rupestru. Complexe monastice rupestre, amplasate în valea rîului Nistru şi în zona de Nord a Mării Negre sunt datate cu cel de-al doilea mileniu al creştinătăţii şi denotă o remarcabilă integritate culturală cu monumente de factură similară din zonele adiacente ale Ucrainei, României şi Bulgariei.

Contăm pe faptul că acest proiect complex, care va include printre altele cercetarea şi documentarea monumentelor, conservarea şi valorificarea lor, va constitui un punct de interes reciproc pentru statele din regiune şi va conduce la realizarea lui cu eforturi comune.

În acest sens, solicităm respectuos susţinerea şi implicarea multilaterală a UNESCO, pentru crearea la Chişinău, sub auspiciile UNESCO, a acestui Centru regional de conservare şi punere în valoare a patrimoniului arhitectural rupestru – instituţie de maximă importanţă pentru perpetuarea patrimoniului cultural construit din regiune, parte componentă a patrimoniului cultural general european, întru beneficiul generaţiilor viitoare.

Totodată, dezvoltarea unor noi mecanisme financiare menite a sprijini acţiunile de protejare, restaurare şi punere în valoare a patrimoniului istoric şi cultural din oraşe, în special a centrelor istorice din zonă, încurajarea schimbului de specialişti şi experienţă din domeniul practicilor de restaurare a patrimoniului cultural, sunt doar cîteva dintre direcţiile concrete de acţiune asupra cărora urmează să ne concentrăm eforturile în viitorul cel mai apropiat.

Îmi exprim speranţa ca în viitorul apropiat cooperarea în acest domeniu să fie extinsă, permanentizată şi în afara cadrului oficial al acestor reuniuni, pentru o mai bună cunoaştere a instrumentelor legale de protejare, salvgardare, conservare, punere în valoare şi promovare a acestui tip de patrimoniu în fiecare dintre ţările sud-est europene, cu atât mai mult cu cît constatăm faptul că la nivelul regiunii există numeroase puncte de interes comun în domeniu protejării şi valorificării patrimoniului cultural.

Doamnelor şi domnilor,

Avînd în vedere, că contextul protejării durabile a patrimoniului cultural şi natural din Sud-Estul Europei, doar o abordare integrată, centrată pe promovarea diversităţii de expresie culturală a acestei regiuni, poate să transforme această resursă în una semnificativă pentru dezvoltarea economică a regiunii, Ministerul Culturii al Republicii Moldova susţine întru-totul Declaraţia de la Cetinje şi Planul de Acţiuni de implementare a acesteia, care urmează a fi astăzi adoptate.

Vă mulţumesc.